Monitorizarea, 2010

Academia Europeană a Societăţii Civile şi Primul Club al Consiliului Europei (ONG-uri din Reţeaua OMCT), înregistrate în calitate de observatori naţionali
la Comisia Electorală Centrală, au ţinut azi, 6 septembrie 2010, o Conferinţă de presă.
În timpul Conferinţei de presă (desfăşurate în incinta Bibliotecii „Onisifor Ghibu”)
poeta Renata Verejanu, preşedintele Academiei Europene a Societăţii Civile, a menţionat
că monitorizarea a cuprins perioada campaniei electorale între 23 iulie – 5 septembrie 2010.
În opinia liderului Academiei Europene a SC, eşecul scrutinului este:
a). rezultatul unui comportament „mai mult decât straniu” al liderilor partidelor din parlament
în timpul întregii campanii electorale,
b). dorinţa unor posturi TV de a se impune ca lideri mass-media anume în timpul campaniei
electorale, şi a unor impostori de a se face vizibili.
c).folosirea de către CEC a consiliilor electorale în componenţa veche, de la 5 aprilie 2009
(în marea lor majoritate) care, posibil, au încercat sabotatrea scrutinului.

Atât în timpul campaniei electorale cât şi în ziua scrutinului observatorii naţionali au depistat mai multe încălcări ale Codului electoral. Renata Verejanu a evidenţiat:

1. Comportamentul actorilor politici, înscrişi în calitate de participanţi la referendumul de la 5 septembrie 2010, au buimăcit electoratul: un grup de partide, participante în campania electorală, au vorbit electoratului (prin emisiuni tv, panouri, afişe etc.) despre o campanie prezidenţială şi nu despre referendum, alt grup de partide au intimidat şi chiar speriat electoratul, cerând să boicoteze plebiscitul, ca rezultat – electoratul dezorientat, nefiind familiarizat cu noţiunea de referendum, nu a participat la scrutin, în unele cazuri crezând
că e vorba despre un referendum pentru unirea cu România,

2. Folosirea masivă a resurselor administrative de către administraţia publică locală în detrimentul referendumului: încă în iulie 2010 Academia Europeană a Societăţii Civile a evidenţiat comportamentul neadecvat şi pe alocuri chiar periculos al administraţiei publice locale (din Bălţi şi alte localităţi) care,
în loc să informeze electoratul despre referendum, au promovat frica în rândul electoratului, şi deseori,
chiar şi ura interetnică,

3. Pe parcursul întregii campanii electorale, unele posturi TV, în care electoratul avea încredere, au fost folosite intens pentru a denigra componentele AIE şi liderii partidelor care au organizat plebiscitul, fapt care
a avut un impact negativ asupra electoratului nehotărât, dar şi asupra electoratului acestor partide.
Slăbiciunile liderilor AIE care au anunţat referendumul, au fost puternic folosite de oponenţii politici şi chiar de unii impostori. Pe parcursul întregii perioade monitorizate componentele AIE au fost denigrate intens la posturi TV (cea mai eficace sursă informaţională). Ca răspuns, iniţiatorii referendumului, lăsându-se atraşi în acest joc, doar se împotmoleau în gesturi stângace, oferind situaţii care au dezorientat electoratul.

4. Electoratul a sancţionat drastic elitele politice din R.Moldova, şi mai ales, partidele din parlament, refuzând să se prezinte la vot, aducând dovada unei indiferenţe periculoase faţă de demersul puterii care, în timpul unei crize politice, a solicitat opinia cetăţenilor acestei ţări,

5. În ziua scrutinului se continua promovarea boicotării referendumului în preajma unor secţii de votare, în timp ce observatorii partidelor stăteau cuminţi, în unele secţii de votare plasaţi la o distanţă destul de mare
de mesele membrilor biroului, de cabinele de votare, fără să sesizeze clar ce se întâmplă şi întro parte şi în cealaltă parte. Observatorii Academiei Europene a Societăţii Civile au descoperit unii observatori care nici nu cunoşteau numele partidului de către care a fost delegat la secţia de votare, alţi observatori reprezentau
2-3 partide, foarte diferite ca doctrine, la unele secţii de votare membrii birourilor aveau un comportament foarte dur faţă de observatori, unor observatori nu li s-a permis să vadă ce se petrece în preajma secţiei de votare. Au fost mai multe cazuri când alegătorii nu găseau secţiile de votare, transferate în alte localuri, fără ca electoratul să fie informat de noua adresă. Descoperind mai multe secţii de votare, unde şi la alegerile precedente (de la 5 aprilie 2009) au fost depistate încălcări de către observatorii Academiei, şi ţinând cont de faptul că 90% din membrii birourilor o constitue componenţa veche, Academia Europeană a Societăţii Civile nu exclude posibilitatea saborării referendumului de administraţia publică locală şi chiar de uiii membri ai secţiilor de votare.

Academia Europeană a Societăţii Civile va continua monitorizarea până la anunţarea rezultatelor finale de către Comisia Electorală Centrală, după care va prezenta raportul final.

Monitorizarea a fost efectuată doar pe muncă de voluntariat.
Reporter
AMP-Internaţional